Este capitala judetului Bistrita Nasaud, situata la 360 m altitudine, in partea de nord-est a Depresiunii Transivaniei, la poalele Muntilor Bargaului si Calimanilor.
Inca din Evul Mediu pastreaza legaturi economice cu tinuturile limitrofe ale Moldovei, Bucovinei si Maramuresului prin pasuri de culme transcarpatice (Rotunda, Gradinita, Setref si Tihuta) de pe vaile Somesului Mare, Salautei, Ilvei si Bargaului.
DN 17 strabate orasul median (Dej - Vatra Dornei). Orasul a fost intemeiat pe la anul 1150 de catre colonizatori germani. In martea Pastilor din 1241 tatarii au distrus targul Nosa ("Nosen"), apoi din nou, in 1285. In 1308 marca de Bistrita servea ca mijoc de plata. In 1353 Bistrita primeste dreptul de a tine targ iar in 1366 privilegiile acordate de regele Andrei al II - lea (Privilegium Andreanum) sasilor sibieni se extind si asupra sasilor din districtul Bistrita. Din 1452 pana in 1464 Bistrita apartine lui Iancu de Hunedoara si urmasilor sai. In 1602 are loc asedierea orasului de catre generalul Basta; urmeaza distrugeri apoi foamete si ciuma. In 1717 se produce ultimul atac al tatarilor. In 1940 Transivania de Nord este anexata Ungariei prin dictatul de Viena. In toamna anului 1944 are loc evacuarea sasilor din nordul Transivaniei. In 1945 urmeaza exproprierea lor , munca silnica in lagare de concentrare, sustragerea drepturilor civile (pana in 1950), asuprirea comunista.dupa 1970 are loc emigrarea lor mai ales in Germania.
In afara de zidurile orasului (care au fost daramate inainte de 1855) se situau si cartierele sasesti Niederwallendorf, Kreweld cu Neustift si cartierul romanesc Ruba, dicolo de podul Budacului.
Cartierele tiganesti de la gara si de la est de promenada au fost demolate intre 1936 si 1978. Din 1978 sunt alipite si localitatile Viisoara, Slatinita, Unirea si Ghinda. Bistrita are cateva dealuri importante: Dealul Targului cu ruinile unui vechi castru , Dumbrava si Codrisor (Schiferberg - 473 m.
Membrii breselelor care fost mentionate prima oara in 1361 s-au constituit in "uniuni" ; cea a curelarilor, tamplarilor si maturatorilor au existat pana in 1944. Inca inainte de 1900 au luat fiinta tabacarii, fabrici de prelucrare a pieii, a lemnului, o laptarie, o fabrica de bere, caramidarii si altele.
Arhitectonic, Bistrita este un oras cu o structura tipic est-germana,, cu o piata centrala si una mica. In centru pietii Centrale se afla biserica evanghelica care domina peisajul orasului. Turnul cu clopote are 75 m. Partea de nord a pietii centrale este formata din dintr-un pridvor cu arcade (Sugalete). Harta orasului :www.bistritza.ro/harta Imagini : BISTRITZA DE IERI » BISTRITZA » Bibliografie: Alexandru Pintelei, Horst Göbbel - " Punct crucial în Ardealul de Nord " Bistrita - Ghid Turistic - Ioan D. Rusu.
METEO BN
Fii primul care
comenteaza aceasta pagina
