Judetul Bistrita Nasaud (BN)
Bistrita-Nasaud este un judet în Transilvania, România.
Judetul Bistrita-Nasaud este împartit, din punct de vedere administrativ, într-un municipiu
( Bistrita ), 3 orase ( Beclean , Nasaud , Sangeorz - Bai ) si 58 de comune cu 235 de sate.
Se învecineaza cu judetele Cluj, la vest, Maramures, la nord, Suceava, la est si Mures la sud.
Geografie
Suprafata este de 535.520 ha (respectiv 2,24 % din teritoriul tarii) Populatie de 317.313 locuitori (la 1 ianuarie 2005)
Caile rutiere prlncipale sunt: drumul european E 576, adica - Cluj Napoca - Dej - Beclean - BISTRITA - Vatra Dornei - IASI etc. - o adevarata axa Vest-Est - si drumurile nationale: DN 15A - BISTRITA - Saratel - Teaca - Reghin - Targu Mures BUCURESTI DN 170 - BISTRITA - Nasaud - Salva - Dealul Stefanitei - Valea Izei (Maramures) - cele doua cai oferind legatura cea mai scurta a Nordului cu Sudul tarli, respectiv capitala, BUCURESTI
Reteaua de cai ferate este bine dezvoltata si ofera fara probleme toate legaturile dorite cu magistralele interne si internationale;
Exista aeroporturi, mai nou si internationale, la Cluj Napoca (125 km) si Targu Mures (95 km), adica la aproximativ 2 ore distanta de Bistrita;
Relieful este variat, dominat de regiuni deluroase cu masive muntoase (cuprlnd Muntii Tiblegului in nord-vest, si Rodnei in nord-cu vf. Ineu de 2279 m, inspre Maramures si Muntii Bargaului in nord-est, unde legenda spune ca isi avea castelul Dracula si Calimanii in est, in partea dinspre Moldova), si de Podisul Transilvaniei (culmi si dealuri ale Podisului Somesan, Campiei Transilvaniei si Subcarpatllor Transilvaniei), in sud; peisaje de vis, nu intamplator i se mai spune si „mica Elvetie`
Apele sunt reprezentate, in principal, de bazinul Somesului Mare (cu afluentii sai mai mari, Salauta si Sieul), orientat est-vest, care acopera tot teritoriul judetului, urmat de Bistrita Ardeleana, Rebra si Tiblesul.
Municipiul Bistrita este situat în partea de nord-est a Transilvaniei, în Depresiunea Bistritei si este strabatut de râul al carui nume îl poarta. Principala cale de acces este drumul european E576 (DN17) care face legatura între Transilvania si Moldova.
Localitatile limitrofe sunt:
Tarpiu (NV)
Dumitra (N)
Livezile (NE)
Cetate, Budacu de btz (SE) , resedinta comunei cu acelasi nume
Mariselu (S)
Viisoara (SV)
Clima Bistritei este temperat-continentala, cu veri mai umede si relativ calduroase, iar iernile mai putin uscate si relativ reci. Temperatura medie multianuala este de 8-9°C.
Demografie
În anul 1930 populatia orasului era de 14.128 de locuitori, dintre care 5.660 români, 4.461 germani, 2.177 evrei, 1.363 maghiari s.a.
Din punct de vedere confesional populatia Bistritei era alcatuita în anul 1930 din 4.201 greco-catolici, 4.149 lutherani, 2.198 mozaici, 1.594 ortodocsi, 1.046 romano-catolici, 869 reformati s.a.
În prezent orasul are o populatie de 82.400 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,2%), urmati de maghiari (6%) si romi (3,6%). Populatia de etnie germana a scazut foarte mult (în urma emigrarilor masive spre Germania), ajungând la numai 0,2%.
Istorie
Prima colonizare a zonei de catre sasi a avut loc în anul 1206, când a fost întemeiata localitatea Nösen, regiunea din jur fiind denumita Nösnerland.
Localitatea a fost atestata documentar din anul 1241, primind drepturi orasenesti de la 1353. A fost un important centru comercial medieval, fiind una din cele 7 cetati ale Transilvaniei (Siebenbürgen).
Dupa 1944 populatia germana (saseasca) a orasului a fost deportata în Rusia. De acolo sasii au preferat sa emigreze în Germania sau în Austria. Putini s-au întors pe meleagurile natale. Dintre cei întorsi, cei mai multi au emigrat dupa anul 1989.
Personalitati
Andrei Muresanu - poet si autor al Imnului de Stat, Desteapta-te, române!,
Laurentiu Oanea - secretar al Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia,
Gheorghe Matheiu - a infiintat prima tipografie româneasca din Bistrita
Arnold Graffi (1910-2006) - oncolog
Otto Dahinten - arhitect
Gelu Vlasin - poet si jurnalist
Gabriela Szabó - atleta
Viorel Moldovan - fotbalist
Memorandisti din Bistrita-Nasaud: Gavril Tripon - presedinte al Senatului National Român la 1918; Gavrila Manu, (Bistrita) Gherasim Domide (Rodna), în perioada 1901-1909 protopop greco-catolic al Bistritei.
Atractii turistice
Monumente de arhitectura:
* Cetatea Bistritei (secolele XV-XVI) din care se pastreaza Turnul Dogarilor si câteva fragmente de ziduri.
* Sugalete – complex din 13 cladiri datând din secolele XV-XVI, cele mai tipice constructii renascentiste din Transilvania. Sugaletele sunt formate din mai multe cladiri etajate, legate între ele prin niste intrari spatioase ce formeaza o galerie cu 20 de bolti ce se sprijina pe 21 de pilastri.
* Casa Argintarului – monument de arhitectura de la începutul Renasterii.
* Casa lui Ion Zidarul - Casa lui Johannes Lapicida – monument de arhitectura de la începutul Renasterii. Cea mai veche cladire din Bistrita.
* Palatul Culturii, Bistrita
* Colegiul National Liviu Rebreanu
* Colegiul National Andrei Muresanu
* Banca Nationala, Bistrita
* Cladirea Postei Vechi, Bistrita
Lacase de cult:
* Biserica Evanghelica a fost construita initial în stil romanic, fiind extinsa în a doua jumatate a secolului al XIV-lea în stil gotic. Turnul bisericii a fost ridicat între anii 1487 si 1519. Are o înaltime de 75 m, fiind unul din cele mai înalte turnuri gotice din Transilvania.
* Biserica Intrarea în Biserica a Maicii Domnului - fosta biserica a manastirii minorite, fosta greco-catolica, este de stil gotic timpuriu (1270-1280), cu influente cisterciene. Din 1948 este folosita de o parohie ortodoxa româna. Din 1990 este revendicata ca biserica protopopiala de catre BRU.
* Muzeul Judetean Bistrita-Nasaud, Bistrita
* Muzeul sasesc, Livezile
* Muzeul Casa Argintarului, Bistrita
* Casa Memoriala Andrei Muresanu, Bistrita
* Galeriile de Arta
* Sala de expozitii George Cosbuc
Obiective memoriale:
Cimitirul eroilor români, germani si maghiari cazuti în Primul Razboi Mondial este amplasat în incinta cimitirului românesc din municipiul Bistrita. În cadrul acestuia sunt înhumati 121 de eroi, în morminte individuale, iar ca însemne de capatâi au câte o cruce din beton. În cimitir se afla si doua monumente comemorative: un obelisc si un altar, ambele realizate din beton si piatra. Pe fatada obeliscului este un înscris comemorativ: „Construit de Societatea Cultul Eroilor, Comitetul Central, cu concursul Comitetului Judetean Bistrita, în frunte cu autoritatile militare si civile. 1937 / Aici odihnesc ostasii cazuti la datorie pe aceste locuri în razboiul 1916-1919“. Pe fatada celui de-al doilea monument scrie în limba româna: „Eroilor din 1914-1918“. Acelasi înscris, dar în limbile germana si maghiara, este pe fetele II si III, în timp ce pe fata a IV-a sunt inscriptionate numele celor 121 de eroi.
.jpg)
METEO BN
Comentarii (4)
